Comuna Drajna este regiune membră a județului Prahova, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului, localitate de moșneni (descendenți ai dacilor, cu pământ în proprietate, ulterior deveniți clăcași prin vinderea terenurilor aflate în proprietatea lor către familia Filipescu) și alcătuită din satele: Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus, Făget, Ogretin, Piatra, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei.

• Numele comunei vine de la denumirea pârâului Drajna (supranumită Drăjnuța) care o strãbate de la nord cãtre sud şi care derivã din cuvântul draj care în limba slavonã înseamnã râu repede, energic.
• Numele satului Ogretin se crede că provine din cuvintele „o grădină”, acest sat fiind grădina principală a Castrului Roman de pe Gradiște, apoi a primilor moșneni Drăjneni care au deținut și pământul din satul Ogretin care a fost înființat mai târziu de Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din Familia Pânteștilor din Drajna.

• Răul Drajna izvorăște din Munții Tătaru , Vârful lui Crai (1.473m).
• Râul Ogretin izvorăște din Muntele Leurdeanul.

În satul Drajna de Jos au fost descoperite numeroase vestigii arheologice din Epoca Bronzului (un depozit de seceri) dar și urmele unui castru roman construit în anul 106.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între patru comune rurale, toate aflate în plaiul Teleajen al județului Prahova: Drajna de Jos (cu cătunele Drajna de Jos, Făgetul, Podurile și Chirițești), Drajna de Sus, Cătunul (cu satele Cătunu și Poiana Mierlei) și Ogretinul. Comuna Cătunu se desprinsese din comun Drajna de Sus în 1864; ea avea 932 de locuitori și nu avea nici școală, nici biserică, localnicii folosindu-le pe cele din Ogretin. Comuna Ogretin se desprinsese din comuna Râncezi la 1877 și avea 720 de locuitori, o școală înființată în 1886 în care învățau 87 de elevi, o biserică zidită la 1817 și două mori de apă pentru măcinat grâu și porumb pe pârâul Ogretin. Comuna Drajna de Sus era formată doar din satul de reședință, avea 1020 de locuitori și două biserici: una construită în 1852 de Negoiță Pântea și alta construită în 1872 de locuitori și denumită Biserica Bolânceștilor. Comuna Drajna de Jos avea 2277 de locuitori (din care 1670 în satul de reședință), o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă.

În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă.

Așezare

Situată în nord-estul județului Prahova, la 6 kilometri nord de Vălenii de Munte, la 40 kilometri nord-est de Ploiești și la 100 kilometri de București. Accesul se poate face prin DJ102B Vălenii de Munte–Cislău. Suprafața comunei este de 55,66 kilometri pătrați.

Vecini:

• la sud: comuna Predeal-Sărari;
• la est: comunele Ariceștii Zeletin și Posești;
• la nord: comuna Cerașu;
• la vest: comunele Izvoarele și Teișani.

Climă

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C.

Relief și soluri

Este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate.

Faună și floră

– Fauna: vulpe, iepure, mistreț, lup
– Flora: foioase

Hidrografie

Este străbătută de pârâul Drajna, pârâul Ogretin și de râul Teleajen.

Economie

Așezată într-o zonă cu vestigii istorice valoroase, comuna Drajna este atractivă pentru investitori și prin cele 20 ha pământ ce se oferă spre concesionare și 5 spații de închiriat, cu terenul aferent.

Agricultură

Se cultivă: porumb, grâu, cartof.
Pomicultura: se pretează a se cultiva meri, pruni; se poate dezvolta pe 5000 ha.
Zootehnia: Se cresc: păsări, bovine, caprine, ovine, porcine, cabaline, familii albine.
Datorită acestor resurse se pot amenaja:
1. puncte de colectare și prelucrare fructe
2. centre de valorificare produse animale
3. fabrica de confecții: 100 persoane specializate
4. atelier de prelucrare lemn
5. depozit materiale de construcții

Suprafața agricolă: 3303 ha; Suprafața arabilă: 536 ha; Pășune: 1294 ha si 974 ha fâneață Padure: 1577 ha; Livezi: 502 ha; Suprafață totală: 5417 ha.

Industrie

-SC. Gilmet – mic mobilier
-SC. Robel Product
-SC. Inter Pan – prelucrare lemn
-SC. Liamoprod – prelucrare metal și prelucrare lemn
-Ralu Prod – panificație

Turism

Obiective turistice: Moara de apă, Castrul roman, Castelul Filipescu Kretzulescu.

Infrastructură și dezvoltare

Dotarea comunei din punct de vedere al infrastructurii este reprezentată de alimentare cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 60%, drum asfaltat pe 50%, serviciu de telefonie și cablu tv.

– Alimentare cu apă – modernizare rețea de apă și acoperire 100% ; sursa la Maneciu
– Canalizarea – urmează a fi realizată după formarea rețelei de apă
– Drumuri – e nevoie de asfaltarea a 10 – 15 km din drumul comunal
– Conducta de gaze – studiu de fezabilitate
– Electricitate – modernizată; există linie de înaltă tensiune; iluminat stradal modernizat
– Telefonie – Vodafone, Orange și Cosmote.

Învățământ și cultură

Unitați de învățământ: Școala cu clasele I-VIII și Școala de Arte și Meserii.

Biserici: Drajna, Casă de rugăciune Adventistă Drajna de Jos, Biserica Baptistă Drajna de Jos, Biserica Sf. Alexandru, Sf. Alexandru Drajna de Jos, Biserica Sf. Nicolae, Sf. Nicolae (6decembrie) Drajna de Jos, Biserica Sf. Treime, Sf. Treime (a doua zi de Rusalii) Drajna de Sus, Biserica Ortodoxă. Ogretin,Biserica Ortodoxa,Sf.Dumitru

Sănătate

-SC „Roger International” SRL, com. Drajna, sat Ogretin
-Dispensar, com. Drajna, sat Drajna de Jos
-Spitalul de pneumofiziologie, com. Drajna, sat Drajna de Jos.